Interesele copiilor hunedoreni –
în atenţia UNICEF

Diana MITRACHE

O echipã din cadrul Observatorului Judeţean pentru Drepturile Copilului Hunedoara va participa sãptãmâna viitoare, la Sinaia, la un nou modul de perfecţionare profesionalã, organizat de reprezentanţa UNICEF în România. Acesta este cel de-al 3-lea din cadrul seriei de 4 module de training desfãşurate sub coordonarea profesorului Thomas Kattau, consultant UNICEF. Întâlnirea are loc în perioada 17 – 21 septembrie  şi are ca scop perfecţionarea celor ce lucreazã cu copiii, prin tehnici şi metode noi.
Modulul de formare la care va participa Echipa OJDC Hunedoara va avea ca titlu: „A deservi interesele copiilor: consultare efectivã cu copiii, gestionarea alianţelor şi a parteneriatelor, utilizarea resurselor”. Acest modul are ca obiective principale întãrirea capacitãţilor pentru a forma şi gestiona alianţe, dobândirea de cunoştinţe şi aptitudini pentru organizarea de consultãri efective cu copiii şi utilizarea rezultatelor ce se desprind în urma acestor consultãri, dezvoltarea aptitudinilor de management al proiectelor şi implementare a activitãţilor orientate spre rezultate, sau dobândirea de cunoştinţe despre finanţarea activitãţilor şi gestionarea resurselor.
Aceste module de formare au fost concepute şi dezvoltate pentru a rãspunde misiunii, obiectivelor şi activitãţilor specifice OJDC. Fiecare dintre aceste modulele de formare se deruleazã pe durata a 5 zile în regim rezidenţial, iar în intervalul de timp dintre acestea se menţine comunicarea atât între membrii OJDC din cele 5 judeţe implicate în acest proiect: Vaslui, Arad, Cluj, Neamţ şi Hunedoara cât şi cu reprezentanţii UNICEF.
Aceste întâlniri au început în luna septembrie a anului 2006, când modulul a avut ca temã  „Drepturile copilului în acţiune: implementarea şi continuarea monitorizãrii”. În prima parte s-a avut în vedere înţelegerea conceptelor, a principiilor şi instrumentelor cu privire la monitorizarea drepturilor copilului în contextul misiunii şi obiectivelor OJDC.
Modulul 2 de formare s-a derulat în perioada 5 – 8 martie 2007 la Sinaia şi având titlul: „Orientarea muncii înspre rezultate: monitorizare la nivel local, lucru intersectorial şi implicarea grupurilor ţintã” – în care s-a avut în vedere dobândirea conceptelor şi deprinderilor de bazã legate de dezvoltarea de proiecte şi managementul acestora şi participarea copiilor.

Ziua Mondialã a Stratului de Ozon

2007 este anul în care se împlinesc 20 de ani de la semnarea Protocolului de la Montreal privind substanţele care depreciazã stratul de ozon. Tot acest timp trecut a demonstrat cã printr-un efort comun omenirea poate “salva” planeta de la dezastre.
Tratat internaţional de mediu, Protocolul de la Montreal a avut cel maii mare suces având ca rezultat, eliminarea progresivã a producţiei şi consumului de substanţe care depreciazã stratul de ozon, cu peste 95%, în întreaga lume. Pânã în prezent existã 191 de ţãri semnatare ale Protocolului, printre care şi România. În 19 decembrie 1994, Adunarea Generalã a Naţiunilor Unite a proclamat data de 16 septembrie Ziua Internaţionalã pentru Protejarea Stratului de Ozon amintind lumii cã la acea datã, în 1987, s-a semnat Protocolul de la Montreal. Anual, Naţiunile Unite pentru Protecţia Mediului (UNEP) lanseazã o temã sub egida cãreia se organizeazã acţiuni pentru marcarea evenimentului. Anul acesta deviza sub care se desfãşoarã acţiunile este “Protejaţi Planeta, Salvaţi stratul de Ozon!” Prin politica sa de mediu, România, s-a aliniat efortului mondial de cooperare pentru un mediu sãnãtos. De la data aderãrii la Uniunea Europeanã, România este obligatã sã respecte prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr.2037/2000. Acesta se aplicã producţiei, importului, exportului, plasãrii pe piaţã, utilizãrii, recuperãrii, reciclãrii, regenerãrii şi distrugerii substanţelor care diminueazã stratul de ozon.
Cauzele şi efectele deprecierii stratului de ozon sunt conexe cu cele ale fenomenului de încãlzire globalã. Substanţele care depreciazã stratul, de ozon-clorofluorocarburile, hidroclorofluorocarburile, halonii, tetraclorurã de carbon, metilcloroformul- sunt în acelaşi timp gaze cu efect de serã, ale cãror potenţiale globale de încãlzire sunt mai ridicate decât ale bioxidului de carbon, gazul considerat etalon.
Efortul comun al umanitãţii pentru refacerea stratului de ozon este exemplul fascinant de acţiune împotriva dezastrelor, demonstrându-se cum poate fiecare individ al planetei sã contribuie la protejarea mediului.
În judeţul Hunedoara existã 11 instalaţii IPPC (instalaţii care intrã sub incidenţa Directivei privind prevenirea şi controlul integrat al poluãrii), dupã cum urmeazã: SC Mittal Steel Hunedoara SA (Fabrica de var); SC Carmeuse Holding SRL Braşov; SC Refraceram SRL Baru Mare; SC Cilindrul SA Cãlan; SC Carpatcement Holding SA -Sucursala Deva; SC Avis 3000 SÃ Deva-Mintia; SC Alis Prod Impex SA Mintia; SC Chick SRL Mintia;SC Mittal Steel Hunedoara SA (Oţelãrie Electricã şi Turnare Continuã); SC Termoelectrica SA -SE Paroşeni; SC Electrocentrale SA Deva care în actele de reglementare au cuprinse mãsuri pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de serã, gaze care au implicaţii directe în deprecierea stratului de ozon.
Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara

MORTÃCIUNEA

MOTTO - “Calitatea prostului este cã nu ştie cã e prost“ (JORIS-KARL HUYSMANS)
În marea lui milostenie, Dumnezeu i-a îngãduit sã trãiascã printre noi. Pe principiul “prost sã fi, noroc sã ai”, destinul a pricopsit-o cu un post cãlduţ de “funcţionerã”. Are în dotare şi un ghişeu prevãzut cu un gemuleţ - unde oropsitul (ce vine sã cerşeascã un împrumut) se va apleca umil în faţa ei, a funcţionarei. Reformulez: a mortãciunii. Locul ei de muncã e un colţişor” îmbrãcat” în sticlã, şi unde poţi admira în voie rânjetul mortãciunii. Un rânjet drãcesc, pe o faţã tâmpã, ce se potriveşte de minune unui cap... de varzã muratã. Venitã parcã, din mezozoic şi creatã parcã împotriva naturii, mortãciunea îşi trage o figurã de, buricul - pãmântului - (când încerci sã te informezi de vreun credit la ghişeul ei şi al mãsii) - ce o prinde de minune.
Nutritã pe banii noştri, a celor nevoiaşi şi bolnavi, primitivã creaturã cadreazã cu instituţia în care se face cã lucreazã. Asta pentru cã, sunt unii conducãtori, cãrora le prieşte (la rânzã) sã vadã cât de mult se aseamãnã instituţiile (ce le conduc) cu nişte handicapaţi locomotori, cu privirea saşie şi cãrora le curg balele din gurã. Nici cã mai existã-n lume potrivealã, ca aspida noastrã şi locul muncii. Ştiţi ce o gâdilã Ia coardã, pe zbanghie, pânã “cade” în starea de orgasm? Momentul în care omul vine sã-i cerşeascã un împrumut. Îşi trãieşte clipa. O savureazã- Dã ochii - peste cap. Vorbeşte cu morţii. Aude ioci. E aferatã. Într-un târziu, realizeazã cã de fapt un om i-a cerut, cu timiditate şi umilinţã doar niscaiva informaţii privind un ipotetic credit. Rânjeşte, schimonosindu-se de parcã ar fi înghiţit un polonic de oţet. Mormãie. Dupã ceva vreme beleşte holbaţii pe ecranul unui calculator.
URA!!... VICTORIEEE! ... Mortãciunea, cu ochii de peşte împuţit, începe sã se mişte. Încet, încet şi foarte încet... se bãlãngãie ca clopotul (cacofonie voitã) din turla bisericii, A avut un accident când a fãtat-o mãsa. Scãpata pe pragul uşii şi-a frânt... coloana gândirii. Dar sã revenim la preludiul mortãciunii. Urmeazã un interviu, marcat consistent de un grotesc, demn de tablourile lui Goya. Se zice cã, prostia nu depãşeşte niciodatã graniţele. Unde calcã e pãmântul ei. Cu tupeu de lucrãtoare (cu gura pe centura târgului) fanfaroana te interogheazã şi se da în stambã. Numai aşa îşi poate convinge clientul, cã ea este buricul pãmântului. Bãlmãjitã,- nimeritã ca musca-n lapte: în dosul gemuleţului, se vrea “dãşteaptã” şi întinde” pelteaua”. C-o fi, c-o pãţi cã fu,... Parcã încearcã sã convingã interlocutorul, cã are sinapsele în blocaj iremediabil. Dumnezeu a fãcut sã creascã o plantã
pentru flecare boalã, cu excepţia PROSTIEI.
Pupila şefului şi mâna dreaptã a celei cu care şeful împarte patul la ceas de noapte, zbanghia noastrã este mama ipocriziei, fãţãrniciei şi duplicitãţii. Uneori existã o curãţenie care-ţi produce greaţã. În loc sã se punã cu burta pe codul bunelor- maniere, mortãciunea se-ntrebã zilnic: “da eu, eu cine sunt?”
De un ridicol debordant, caricatura umanã în piele de ţoapã se ocupã şi cu alte cele necuviincioase în timpul slujbei. (Zic aci, serviciu - cã pãcãtoasa asta de intrã în bisericã se întorc sfinţii din icoane, cu spatele). “Par egzemplu”, mahalagismul, şopârliţã, colportarea de “ştiri” - într-un cuvânt zvonistica. Aici apare paradoxul. Cum mama lui Sarsailã, din mortãciune, bãlmãjita se transformã (într-o clipã) în zvârloagã? Dar ce spun eu? Nemernica este în stare, de cele mai ordinare mârşãvii.
“Toate femeile sunt bune... bune de nimic sau bune la ceva”. N-am zis-o eu, ci marele scriitor spaniol MIGUEL de CERVANTES. Mãtrãguna, nutritã pe banii noştri, ne obligã (din dosul şefului unde şade cu limba în erecţie) la un supliciu practicat de talpa iadului. Anume, acela de a-i “înghiţi” mitocãniile, mojiciile şi inepţiile. Dacã pui mâna pe par şi-i mãsori cocoaşa (apãrutã din motive de servilism), mofluza urlã dupã oamenii cu cascheta. Pãi, când “pãtrunjeleşti” pe cineva - indiferent de statutul lui social - şi omul are nervii tãcuţi praştie este normal sã procedeze aşa. “Într-o privinţã, oamenii sunt ca şi nişte copii mici: dacã-i rãsfeţi, se obrãznicesc. De aceea nu trebuie sã fi prea blând şi prea iubitor cu ei.”- SCHOPENHAUER.
Oricât de bune ar fi normele în vigoare, dacã oamenii - care sunt chemaţi unii sã le aplice, cu toţii sã le respecte - sunt ticãloşiţi, capabili de nemernicii, nimic nu poate funcţiona normal şi eficient spre slujirea BINELUI COMUN, Pe de altã parte, suntem nevoiţi sã recunoaştem, cã niciun management din lume nu poate şterge oamenilor sentimentul nedreptãţii şi batjocurii cu care plouã pe la uşile şi somptuoaselor ghişee ale unor CA.R- uri, care de care, mai independent.
Aceasta, pentru simplu fapt cã, în ciuda dizolvãrii unui sistem, comunismul supravieţuieşte în mentalul nostru prin carenţele lui, dintre care, pe lângã absenţa unei conştiinţe morale” aş adãuga un mod defectuos de a raţiona, de a ierarhiza valorile, de a simţi şi de a fãptui,
RUSU CONSTANTIN
Petroşani -03 septembrie 2007